Sosirea navei spațiale a căpitanului Nerissia a fost sărbătorită cu mare vâlvă de întreaga comunitate umbadiană, având în vederă că însuși regele și regina aveam să întâmpine echipajul. Eu cu Eva și părinții mei aveam să fim prezenți.
Nava spațială la prima vedere era cât un zgârie-nor tipic american de zece etaje. Era prima aeronava de design luluanez care vedeam de aproape și am rămas șocată de dimensiuni. Am văzut cu coada ochiului că tata și cu mama aveau o privire pe care am interpretat-o ca ”Și în cutia aceea a morții vrei să te urci?”. Pe amica mea am simțit-o tensionată, știam că aștepta să-l poată lua în brațe din nou le iubitul ei. Frații mei erau amândoi cu gura căscată, admirând grandioasa aeronavă. Avea tipica formă ovaloidă, ca de farfurie zburătoare, și se vedeau geamuri și un fel de rampă de unde ieșeau unul câte unul membrii echipajului după ce ușa cea mare s-a deschis cu un mecanism automatic în sus.
Era acolo și fratele mai mare a căpitanului împreună cu cumnata, cei doi nepoți și chiar mama ei, precum și membrii ai familiilor ofițerilor care lucrau pe astronavă și care ieșeau unul câte unul. Prietena mea a alergat să-l ia în brațe pe drăguțul ei când acesta a coborât. Se vedea că și el era la fel de bucuros să o vadă.
”Ne scuzați de întârziere. Am întâmpinat probleme în sector ... Laury, mă bucur să văd că ai așteptat ... Să știi că i-am vorbit ofițerului secund de tine și te va vedea mâine pentru interviu. O să-ți facem și turul navei spațiale. Părinții lui Laury, mi-ar face plăcere să veniți și voi.”
”Oh, cu drag. Ne vom simții mai bine să știm pe ce se îmbarcă fata noastră. Nu, yeobo?”
”Îhî, vom vrea să vedem și noi nava asta ...”
”Cu mare drag. O să conduc eu turul, că oricum trebuie să fac verificări înainte de a reporni. O să dureze în jur de șapte zile luluaneze și apoi pornim spre un nou sistem.”
”Super, abia aștept.”
”Îmi place entuziasmul tău. Ne revedem mâine.”
A doua zi aveam să urc pentru prima dată pe o navă spațială de ultimă generație. Dimensiunile acestor noi astronave oferă posibilitatea ca membrii echipajelor să-și aducă familiile. Au fost înbunătățite cică și armamentele, dar și sistemele de protecție ca de exemplu scuturi.
Căpitanul ne-a condus printr-un coridor relativ lung, mai mult decât un vagon de tren, până să ajungem la un lift. Am urcat la un etaj superior, unde erau camere puse la dispoziție pentru ofițerii juniori. La prima vedere, părea ca un oricare alt coridor dintr-un bloc, atât că toate ușile erau de aceeași culoare arămie și același design impersonal. Membrii echipajului puneau totuși plăcuțe mai personale cu propriile nume ori lipeau stickere și mesaje pe uși..
Pe jos se vedeau săgeți ca indicau direcțiile pentru ieșirile de evacuare. Părinții au întrebat ”Unde evacuează în spațiu?” la care căpitanul a răspuns ”Așa cum o navă de croazieră are bărcile ei de salvare, noi dispunem de un număr de navete de salvare. Sunt aeronave micuțe, pentru un număr de până la zece membrii. Acestea sunt puse la dispoziție în funcție de numărul echipajului. În ultima misiune, am plecat și ne-am întors un număr de 525. Cu noii membrii angajați acum, așa ca fiica voastră, numărul a crescut la 530. Așteptăm să primim o navetă în plus, mai ales că au să urcela bord membrii de familie. Apropo, Eva ești sigură că vrei să urci la bord? Ai nevoie de permis.”
”Dada, vreau să stau cu iubitul meu.”
”Okay, este decizia ta. Laury să știi că ești responsabilă de siguranța amicei tale aici pe aeronavă. Tu ai urmat programul, știi ce să faci.”
”Da, doamnă.”
”Bun deci cum ziceam pe aici sunt ieșirile de evacuare. Ofițerii juniori dacă sunt singuri deobicei împart camerele dar dacă au familie, au cameră cu baie și bucătărie separate. Laury, tu cu Eva veți putea avea cabina voastră.”
”Mulțumim.”
”Cu drag. Haideți să vă arăt cabina voastră.”
Dormitorul nostru părea o cameră de hotel contemporană: pereți albi, un dulap simplu de o culoare între auriu și crem, două paturi mici cu noptiere și rafturi mici suspendate, mochetă de un kaki închis, o baie cu gresie albă cu dungi aurii în care era wc-ul, cabina de duș, chiuvetă și în capăt o mică bucătărie albă. Aveam la dispoziție un cuptor micuț, un toaster și o plită electrică.
”Deci alte facilități ale aeronavei sunt sala de antrenament a ofițerilor și o altă sală pentru ocazionalii pasageri. Mai sunt apoi săli de muzică, teatru și dans.”
”Super!”
Inginerii care au construit aceste nave spațiale au fost geniali în a utiliza în modul cel mai bun fiecare colțișor. Sala în care aveam să ne antrenăm nu-mi păreacu mult mai mică decât o sală de sport obișnuită din SUA. Era incredibil! Părea uriașă de la exterior, dar intrând apoi în interior, îți părea și mai mare. În sala de sport pentru pasageri, care o puteam utiliza și noi, era până și o saună, o piscină și un jacuzzi. La intrare era chiar și un minibar, cu un barman care la prima vedere părea elf. Acesta servea băuturi și mâncăruri în timp ce mai și povestea cu clienții. Am numărat vreo duzină de mese dar oricum dădea impresia de un local micuț din New York. La etajul următor avea să mai fie un alt local mai mare.
Chiar și sălile în care făceau repetiții pentru diverse spectacole nu erau cu nimic mai mici decât cele de pe Terra. Ce-i drept unica sală de spectacol nu era de dimensiunea unui amfiteatru sau stadion, mai degrabă cea a unui mic teatru local. Eram îngrijorată că amica mea s-ar fii plictisit, dar când am văzut facilitățile oferite m-am liniștit știind că ar fi putut continua să facă ceea ce-i plăcea. Chiar lângă sala de spectacol a fost pusă și o mică bibliotecă cu rafturi suspendate plină cu cărți de teatru, muzică, poezie. Alături de sala muzică era sala de instrumente muzicale și o altă bibliotecă cu cărți de muzică și diferite reviste de actualitate din Luluana tot așa cu rafturile suspendate.
La etajul următor era o biblioteca cea mare, plină în parte de beletristică și în parte de articole, cărți și reviste științifice. Era de necrezut cât de amplă era apoi arhiva lor arheologică, constând din colecții de obiecte din lumile pe unde au fost. Pe etajul cu biblioteca și muzeul lor mai erau și anumite mici birouri, ocupate cică de specialiști în diverse domenii științifice.
Aveam să vedem laboratorul de chimie și biologie, cel de fizică și astrofizică, cabinetul psihologic și cel de medicină. Secția medicală era împărțită în Camera de urgențe, Camera pentru tratamente și Camera de consultație. Căpitanul ne-a comentat cum pentru siguranță au decis să mute birourile private ale medicului general și cei câțiva medici specialiști separat.
Turul nostru s-a oprit la etajul unde aveau birourile și camerele ofițerii seniori, unde eu am avut interviul cu ofițerul secund în vreme ce părinții și amica mea au coborât jos la barul de dinante.
Pare că i-am făcut o bună prima impresie comandantului Jako deoarece mi-ar fii oferit un post în Siguranță și protecție dacă nu s-ar fii opus șeful departamentului. Ofițerul secund a argumentat că oricine poseda abilități supranaturale avea precedență pe acele posturi. Locotenentul comandant Wansou a acceptat numai cu condiția să mă țină în probă.
”Având în vedere că vei lucra oricum alături de cei din departamentul de astronomie și astrofizică, cu pregătirea care o ai până acum n-ai decât să te mulțumești cu un post în una din echipele generale de teren, cadet.”
”Da, domnule.”
”Este un compromis bun, așa poți să-ți dai seama în mare în ce constă partea strict teoretică a explorării spațiale cât și partea mai pragmatică. La finalul perioadei de probă, în urma evaluării vedem în ce departament ai să rămâi. Între timp, folosește acest timp pentru a deprinde abilități diferite. Gândește-te la asta ca la continuarea formării tale.”
”Da, comandante. Vă mulțumesc amândurora pentru șansa oferită.”
Sky avea și ea să facă o perioadă de probă în departamentul de inginerie și cel de medicină, Felicia în schimb a fost primită automat ca și consilieră. Locotenentul Suar, consilierul psihologic al întregii aeronave, avea să o monitorizeze și evalueze.
Aveam o săptămână la dispoziție să ne pregătim de îmbarcarea pe Grande Sofìa. Nu mai încăpeam în piele de emoție să-mi încep aventura spațială.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu