Schimbări majore în viață

    Ca nouă integrantă a grupei Guardians of Tomorrow, partea dificilă n-a fost nicidecum să învăț coreografiile cântecelor (care acum că făceam și eu parte din grup, aveau să fie treptat adaptate pentru cinci persoane) cât partea vocală. Am început să urmez cursuri de canto cu antrenorul vocal care se ocupa de restul trupei, care urma să plece în Europa pentru turneul lor mondial. La sfârșitul turneului, aveam să mă întâlnesc cu producătorul, un anumit domn Jones, să stabilim detaliile integrării mele în trupă.

   Eram sincer preocupată că n-aveam să pot să-i ajung din urmă pe Yooray, Bartolomeu, Emma și Lina, care erau împreună ca grup de cinci ani și au scos până acum în fiecare an câte un album. Preocuparea mea nu era nicidecum dansul, aveam suficientă pregătire și încredere că eram o dansatoare la fel de bună ca Emma și Lina, ci faptul că nu consideram că aveam o voce bună. Iubitul meu mi-a lăsat în lipsa lui sarcina să mă documentez mai bine legat de cum a început sora lui mare să cânte cu încredere.

   Știam în mare parte tot ce era de știut despre istoria grupului Guardians of Tomorrow: Bartolomeu și Lina au participat chiar la primul sezon din emisiunea în care am apărut și eu iar câștigul lor l-au investit în crearea trupei. Emma, ca cea mai bună prietenă a lui Lina și cunoscută pentru rolurile ei în diverse producții de pe Broadway, a decis să renunțe la o carieră solo pentru a face parte din grupul prietenei ei. S-au ținut diverse audiții în SUA dar și în Corea de Sud pentru a găsi alți integranți și a fost ales un grup de patru muzicieni și trei dansatori care să acompanieze muzica și dansul. Ultimul integrant, prietenul meu, a fost dezvăluit la momentul debutul trupei.

Ceea ce nu știam din istoria profesională a Emmei este că, deși și-a început cariera profesională ca actriță fiindcă așa a vrut mama ei, ea voia să fie dansatoare și cântăreață. Pentru asta, s-a mutat cu familia tatălui ei în Corea de Sud. Cu toate că luase ore de canto, până să debuteze cu Guardians of Tomorrow, Emma a avug dubii legat de abilitățile ei vocale mai ales comparativ cu prietena ei, Lina, care are cea mai dulce voce imaginabilă. Asta oarecum m-a liniștit deoarece știam că puteam să-ncep chiar și acum să cânt și să o fac cu încredere.

 În ce privește dezvoltarea abilităților mele de clarvăzătoare, mentora mea considera că evoluam rapid. Am avut de mică înclinație către supranatural iar acum, ca adultă, am confirmarea că magia a fost totdeauna în mine. Trebuia doar să fiu ghidată să scot la iveală puterea iar Divya este o învățătoare excelentă. Ceea ce am învățat de la ea este tehnica de meditație intensă, care să mă conecteze la Sinele Superior. Destul de curând, am început să primesc mai des vizite ale silfului Schatzhey Dansh. Am descoperit astfel că unele intuiții ale mele legate de modul în care a fost alterat timpul au fost corecte.

Avem să am de exemplu confirmare de la silful temporal că paradoxul a fost creat de Salvatoare din cauză că a făcut o călătorie neautorizată în trecut pentru a-și salva partenerul, pe Yoh, de la moarte. Noua linie temporală creată de silful temporal Schatzhey Dansh i-a oferit o nouă șansă la viață, care de altfel ar fi fost mort. N-ar fi existat, fără intervenția silfului, și copilașul pe care Emma și Yoh îl așteptau. Aveam să aflu de la silful timpului și spațiului că de fiecare dată când o Salvatoare naște, are loc un fel de scismă în axa spațiu-timp și linia temporală se schimbă. Aparent, asta s-a mai întâmplat de două ori iar acum că Emma este gravidă este a treia oară. Timpul, după cum zice silful responsabil de echilibrul Spațiu-timp, devine din în ce mai instabil și este nevoie de un mic ajutor extern pentru a păstra intactă cel puțin această ultimă linie temporală care se crează. Acum, după cum zic Ashleck și nevasta lui, timp de vreo două sau chiar trei mii de ani profețiile clarvăzătorilor din Luluana spun toate că nu se va mai naște vreo altă Salvatoare.

Datorită celui care avea să-mi fie soț, viața mea s-a schimbat destul de radical: nu mai eram o simplă balerină care trebuia să se mențină din ospătărie, ci treptat deveneam vedeta mondială care-și dorea mama mea să fiu, și în plus am ocazia de a-mi dezvolta abilitățile cu care aparent mă născusem. Mulți dintre voi ar putea să comenteze că norocul m-a adus pe culmile gloriei personale și poate că într-un fel este așa doar că fără studiu și antrenament n-ajungeam o dansatoare profesionistă. Pentru ca să intru la NYADA, am concurat cu mulți alți visători ca mine iar cursurile n-au fost nici ele tot timpul ușoare plus că după ce m-am angajat trebuia să mă împart între studiu și servici.