Când până şi mineralele
În universurile paralele
Devin ele însele modele;
Mă retrag în Universul personal
Şi o fac în mod intenţional
Pentru a reuşi să visez ocazional
Fără să devină totul raţional.
"viewport" content="width=device-width, initial-scale=1">
Fiți bineveniți în Atelierul Magic! Fie ca poeziile și poveștile mele să vă poată intra în inimă, să vă inspire și să vă conforteze.
Ah, primăvara este aici din nou! A fost din totdeauna anotimpul meu preferat, motiv pentru care am fost cel mai motivată și inspirată în această perioadă. Vremea este ideală, nici prea cald și nici prea rece, iar natura renaște. Iată o scurtă poezie pentru a celebra zilele însorite.
Nu se mai vede nici un nor în zare,
Copacii încep unul câte unul să-nflorească
Și
floriile răspândesc a lor mireasmă
Când doamna Primăverii iese la plimbare;
Păsările
întreaga zi vesele ciripesc,
Soarele
pare că numai mie-mi surâde,
Vântul
mă gâdilă cu adierile lui blânde 
Iar veverițele între ele povestesc.
Cu toate că unii vor zice că este doar luna Noiembrie, nu mai este mult până se termină și acest an calendaristic. Timpul zboară și nici nu ne dăm seama. Eu una încep de pe acum să intru în spiritul sărbătorilor de iarnă, nu în sensul religios ori materialistic ci mai degrabă în sensul de a regăsi pacea interioară. Obiectivul este de a ”renaște” din punct de vedere pishic și spiritual odată cu Natura. Iată o scurtă poezie despre cum văd eu finalul de an.
Și nu-mi pot încă bine explica
cât
de repede a mai trecut un an,
Curând va veni momentul
să dăm nouă înșine socoteală,
A fost un an bun în dragoste
sau din punct de vedere financiar?
Ai profitat  de oportunități și mai ales
ai avut destule clipe de bucurie?
Curând poți să o iei de la capăt
și să te reinventezi cum vrei,
N-are nici un folos să te pierzi
că drumul tău este sigur.
Încă o poezie despre viață
Pentru mine viața e un drum de parcurs,
unii te vor urma iar alții te vor părăsi
Și dacă faci pași greșiți, nu ai pierdut,
important este să nu ieși din concurs
Și nici când simți că puterile ți-ar slăbi
tu să știi că mai ai drum de străbătut;
Fă tot ce trebuie să-ți atingi scopul,
nu lăsa alții să trăiască în locul tău,
nu asculta și te baza pe nimeni,
Tu cu forțele proprii îți faci norocul
și când ți se pare că ți-e foarte rău
amintește-ți că ai puterea să schimbi;
Să nu te lași manipulat,
să fii folosit de oricine,
ci mergi doar pe calea ta
Fii mereu adevărat,
în special cu tine,
și bună va fi viața
Va fi mai ușor de vei avea un scop,
gândește bine la ce vrei să faci
și o să vezi că planul va reuși,
Perseverează și ai să fii în top
și când trebuie să nu taci
să nu te temi că vei greși.
Lecţie de viaţă
Yo-yo-yo, ce mai faceţi oameni buni?
V-a întrebat cineva astăzi cum sunteţi?
Vă-ntrebaţi “De ce unii apar şi apoi dispar?”
Sau “Inima mea frântă oare cum o repar?”
Prin versurile mele sunt alături de toţi care
Aţi suferit după o persoană oarecare
Sunt oameni buni şi răi aşa că ai grijă
Cui îi dai chiar şi un colţişor în inimă,
Nu vă lăsaţi fraieriţi de aparenţe
Şi încercaţi să evitaţi indecenţe,
Nimic nu poate fii mai rău decât
Cineva să se poarte cu voi urât
Păstrează-ţi mereu demnitatea
Acum că ştii care e realitatea,
Creează-ţi propria ta fericire
Şi trăieşte mereu cu iubire,
Poţi fii bun cu toată lumea
Doar să te și trateze calumea
Ascultă ce-ţi spun lumea este rea
Tu stai liniştit şi vezi-ţi de treaba ta,
Nu permite nimănui niciodată
Să-ţi provoace o stare proastă,
Prietenii vor veni şi vor pleca
Aşa că-n faţa nimănui nu te apleca
Sfatul meu dacă-ţi pasă sincer de cineva
Este să testezi mereu persoana cu ceva
Ai încredere că dacă îi va păsa de tine
Ţi-o va demonstra şi te va trata bine
Nimic nu este întâmplător în viaţă
Fiecare persoană o lecţie te-nvaţă
Unii te vor învăţa cum să iubeşti
Iar alţii de ce anume să te fereşti,
Unii ar putea să te-nvețe despre tine
Pe când alții nu te duce la bine,
Unii vor profita de bunătatea ta
Dacă cineva face asta tu nu ierta
Atunci când cineva te-a rănit
Uită de persoana acea cât ai clipit,
Nu-ţi mai petrece timpul cu oricine
Nu toţi sunt la fel de buni ca tine,
Pune-te mereu pe primul loc
Şi nu renunţa la visul tău deloc
Ai încredere în vorbele mele
Te vor scuti de multe belele,
Viaţa ta poate fi o binecuvântare
Nu şi dacă trăieşti în desfrânare,
Dacă nu ţi se potriveşte anturajul
Să-l schimbi trebuie să ai curajul
Nimic nu mai este la fel de simplu
Trebuie să te și lupți dacă este cazu`
Uite-te puţin în jurul tău şi vei vedea
Nu lăsa pe nimeni a te desconsidera
Nu te poţi încrede nici în prieteni
Până şi din cauza lor poţi suferi
În încheiere îţi mai spun
Încearcă să fii cel mai bun
Găseşte care-ţi este talentul
Nu lăsa să treacă inutil timpul
Fii ceea ce ştii că poţi să fii
Şi-nvaţă din ale tale greşeli.
Bună ziua, oameni buni. Astăzi este despre bunicul meu, geologul Virgil Paul Stoica, pe care toți l-au regretat atunci când a plecat dintre noi. Ar fi fost aniversarea lui și de acea am scris o poezie pentru el. Îmi place să consider că este într-un loc mai bun, unde este fericit în sfârșit. Poate se află pe un vârf de munte, probabil undeva în Anzi că tot i-ar fi plăcut să meargă acolo, uitându-se în jos la noi.
Virgil păstorul
Despre școală
Școala-mi părea și mie plictisitoare
și că într-un fel mi-ar fi dăunătoare,
Știam că trebuia să trec peste acest hotar
așa că am considerat-o un rău necesar;
La final voiam doar să scap de închisoare
să pot să strălucesc și să zbor către Soare,
Tot ce voiam era ceva frumos să creez
și astfel cine sunt lumii să demonstrez;
Nu mă interesa decât libertatea
și așteptam să vină eliberarea,
Să scap de lanțurile tiraniei
ca să las în final loc anarhiei;
Mă confruntam cu probleme
și nu cu a profesorilor programe
Ci aveam colegi ce mă enervau
și care într-una mă tachinau;
Dacă treci și tu prin asta
să știi că-ți înțeleg situația,
Școala poate fii grea uneori
este bună cu toți rareori;
Trebuie să te gândești că pentru tine
trebuie să dai totul și să înveți bine
Și nu lăsa pe alții să te descurajeze
că într-o zi faima ta o să-i deranjeze;
Învață să ajungi cineva
să nu fii doar un careva
Învață și vei ajunge primul
când o să-ți vină timpul;
Niciodată să ai cultură
nu va ieși din modă
Așa că tu învață ce poți
arată cine ești la toți;
Dacă vei fi un om informat
Și foarte bine documentat
Nimeni n-o să te poată fraierii
pentru că tu mai bine vei știi;
La școală vreau să te concentrezi
iar într-o zi la visul tău ai să lucrezi
Școala, crede-mă, are rostul ei
și uneori este relevant ce note iei.
Bună tuturor, încep în această săptămână seria de poezii pentru adolescenți. Sunt poezii menite să ajute pe aceia care trec prin momente dificile sau pur și simplu au nevoie de motivație și inspirație. Primele poezii sunt mai vechi iar celelalte sunt mai noi. Această colecție de versuri conține mesajele pe care vreau să le transmit generațiilor tinere.
La 16 ani
La 16 ani viața-mi părea un joc
și voiam să mut munții din loc,
Trăiam cu gândul că am să pot
Fără să mă implic să am tot
Aveam impresia că puteam liniștită să zbor
până să-mi dau seama că mai mult cobor,
Să mă integrez în această societate
M-a mai readus puțin la realitate
Nu-mi imaginam că ar fi fost greu,
că am să dau și de oameni cu tupeu
Din aceia care să-ți testeze nervii
și cu prostiile lor să tot bată cîmpii
Persoane care vorbesc adevărat
sunt așa rare că parcă s-au evaporat,
Oameni de treabă nu prea mai găsești
ai putea spune că sunt dispăruți
Eram atât de inocentă
iar viața mea era decentă
Atâta timp cât am trăit
într-un basm închipuit
Acum după aproape un deceniu
am găsit pentru mine un remediu
Și am înțeles că depinde de tine
să te înțelegi și să te faci bine
Doar tu ești responsabil
să trăiești viața nobil
Fericirea ți-o creezi tu,
fără intervenția unui zeu
În tine există un mare potențial
să treci peste golul existențial,
Oricum ți-ar fi experiența
este frumoasă adolescența
Este un moment al vieții
fără multe responsabilități
Nu aștepta să devii adult,
doar vei fii stresat mai mult
Sfatul meu este să te bucuri
chiar și de micile lucruri
De care mai poți beneficia
înainte de a începe călătoria
Bucură-te de copilărie și adolescență
până să ajungi la independență
O să vezi că nu este atât de ușor
să facă față vieții de adult cu spor.