Că tot am avut scris poezioare despre pisicuțele domestice, care trăiesc liniștite în casele noastre, m-am gândit să scriu și despre cele sălbatice, care locuiesc abandonate pe străzi. Doresc să sensibilizez noua la generație la problema animalelor abandonate și aș dori ca deviza ”Adopt don`t shop” să le fie bine întipărită în mintea lor. Vreau să atrag atenția mai ales că ei vor deveni în viitor părinți și-și vor învăța copii mai departe aceleași lucruri. Trebuie schimbată mentalitatea tinerelor generații, zic eu, pentru a putea schimba pe cea a adulților.
Pisici fără stăpâni
În lumea aceasta crudă
Găsești suflete inocente,
Animale cu o viață cruntă
Ce trăiesc cu greu, bietele,
Să poată trăi cu noi în case
Este cel mai mare noroc,
Multe își vânează propriile mese
Și cu oamenii n-au contact deloc
Cel mai rău este atunci când
Au fost cândva domesticite
Pentru ca apoi timpul trecând
Acestea să ajungă părăsite
Ce șansă ar avea vă întreb eu
Să supraviețuiască așa un animal
Care depinde de tine mereu
Să ajungă pe stradă în ultimul hal.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu