Din seria povesti cu fantome

     Era anul 1017 înaintea erei noastre într-o lume alternativă plină de magie şi creaturi magice, Luluana. 

Regele Întunecat, silful Sillas, a început un război împotriva acestei lumi paşnice. Sillas făcea parte din familia de fiinţe evoluate care au creat acea lume, mai exact era fiul demiurgului cunoscut de voi ca şi Dumnezeu, Allah, Brahman sau Budha. El era cel mai frumos şi mai puternic dintre fraţii lui, în număr de cinci. Se credea mai presus de însuşi Tatăl, motiv pentru care a fost izgonit din lumea materială în ceea ce se poate defini ca Infernul, un loc unde sufletele de vibraţie joasă şi care au făcut multe fapte rele ajung după moarte. Cinci sute de ani a fost complet închis în dimensiunea joasă, până când a reuşit să iasă din acea închisoare cu ajutorul adepţilor săi umani. Şamanii, oameni speciali care puteau comunica şi controla spiritele, au fost responsabili de asta. 

Silful întunecat  şi-a adunat destul de rapid o armată de silfi, pe care i-a manipulat să se răzvrătească împotriva sistemului creat de creatorul lumii. Marile regiuni ale Luluanei Jardinia, Oleandras, Bastonia, Alphaeya şi Vallandya, şi împărăţiile acestora au fost lovite din plin de armata Întunecatului. 

    O magiciană foarte puternică, cunoscută ca şi Salvatoarea, a adunat un grup mare de magicieni buni care să lupte împotriva armatei Întunecatului. Acestui grup li s-a alăturat şi mulţi şamani. Cei mai puternici şi mai influenţi din grupul condus de Salvatoare aveau să fie vrăjitorii Thoren, Arthemir şi Kammar. Cel din urmă i-au recrutat pentru cauza lor pe şamanul Kunnar şi telepatul Mano.

Larons, unul din fraţii lui Sillas şi conducător al silfilor şi zânelor din regiunea Umbada, a creat Esenţa Luminii pe care regele de atunci al fortăreţei Oleandras s-o ofere unui grup select de magicieni şi şamani, condusă de vrăjitorul şi şamanul Chi. Echipa adunată de regele Biron avea să lupte împreună cu cea a Gardienilor împotriva armatei de silfi corupţi.

     Oishi, eroul nostru, era un adolescent care oricare altul, un tânăr care s-a alăturat de bună voie şi fără teamă armetei regale. Lui nu-i era deloc frică de moarte, înţelegea că viaţa continua şi după. Tatăl lui a încercat să-l înveţe să comunice cu spiritele şi devină şi el şaman, tânărul a refuzat până când un eveniment din viaţa s-a l-a forţat să devină cine era destinat să devină. 

  Ca soldat debutant în armata regală, Oishi a învăţat arte marţiale mixte, scrimă şi tras cu arcul. Acesta l-a cunoscut la cetatea regelui pe Kunnar, care avea mai târziu să aibă foarte mare influenţă asupra lui ca maestru spiritual. Kammar îi spunea coechipierului său kahn sau maharaja adică rege fiindcă era favoritul în competiţia de şamani care ar fi avut loc. Spunea că avea să fie Regele Şaman, cel care va învinge Forţele Întunecate.

   Într-o zi, o dâră mare de fum ce provenea din micul oraş în stil japonez unde locuia protagonistul nostru ducea la casa părintească a lui Oishi. Au reuşit să stingă focul, a fost prea târziu pentru a-i mai salva pe mama şi tatăl adolescentului de şaptesprezece ani, care au murit sufocaţi. Durerea pierderii unor persoane dragi o înţelegeau cu toţii. Au încercat fiecare în felul său să-l îmbărbăteze pe băiat. Acesta a dat o fugă până la casa viitoarei sale mirese şi acolo găseşte întreaga ei familie fără suflare. 

    Tânărul ucenic războinic s-a trezit singur pe lume, disperat, şi cu unica dorinţă de a revanşa moartea familiei lui şi iubitei. Tot ce voia era să mai poată vorbii cu ei, să le spună ce simte, să îi poată vedea şi simţii. Maestrul său i-a arătat că exista o cale prin care să comunice în continuare cu ei, astfel că l-a luat de ucenic şi l-a învăţat tot ce ştia despre lumile astrale unde călătoreau sufletele după ce părăseau corpul. I-a demonstrat cum ar fi putut, prin intermediul transei, accesa acele lumi pentru a vorbii cu cei plecaţi din lumea materială şi cum putea invoca zâne sau silfi de Lumină. L-a învăţat de asemenea secretele dezvoltării aurei şi energiei sale, prin exerciţii de meditaţie prana şi de yoga. 

Ucenicul şaman nu mai avea nevoie decât de un spirit gardian, care să-l ghideze în continuare şi alături de care să poată lupta mai departe, pentru a-şi completa antrenamentul. Acesta l-a invocat astfel sufletul tatălui său, care i-a transmis sub formă de fantomă învăţăturile moştenite din familie. 

    Tânărul a început să combine tehnicile maestrului său cu cele ale tatălui şi a devenit atât de puternic încât era aproape la nivelul maestrului. Învăţăcelul nu l-a întrecut practic niciodată pe mentorul său, cu toate astea a fost un războinic de care răufăcătorii se puteau teme.

   La exact trei luni după începutul antrenamentului eroului nostru, o cometă strălucitoare, Honso, anunţa şamanii de pretutindeni că era timpul mult aşteptatei competiţii, Shaman Fight, care ar fi determinat cine era cel mai puternic dintre ei.

Oishi a participat şi el la concursul de şamani, la fel ca maestrul său, şi a învins adversarii săi din runda preliminară, pentru a intra în turneu. 

Războinicul nostru a făcut echipă cu mentorul său şi un alt şaman, Nekros. Un grup de şamani corupţi a creat nu puţine probleme echipei lor. Voiau doar să-i demoralizeze pentru ca să abandoneze turneul.

    Oishi, Kunnar şi Nekros au ajuns cu bine în faza finală a turneului, după ce au rezistat presiunii şamanilor răuvoitori, printre primele trei echipe. Prietenii lor erau alături de ei să-i susţină. Nu de puţine ori a trebuit să intervină când şamani din alte echipe atentau la viaţa lor. S-au confruntat cu ei la fel ca şi cu armata silfului întunecat şi au ieşit triumfători.

Cei trei şamani au învins şi ultimele două echipe, ceea ce însemna că unul din ei ar fi fost încoronat ca Rege Şaman. 

Un grup select de silfi şi zâne, Marile Spirite, aveau să-l aleagă pe cel mai demn de această misiune, care avea un plan de a face lumea un loc mai bun. Regele Şaman avea să aibă onoarea de a comunica şi a-l vedea pe Creatorul. Kunnar a expus însuşi regelui planul său înainte de a-l prezenta Marilor Spirite.

   Kunnar a primit cele mai multe aprecieri, şi a trecut cu bine şi ultimele probe ale spiritelor, astfel că al a fost nominalizat Rege Şaman. Tânărul nostru războinic a rămas puţin dezamăgit că nu a fost ales el şi s-a bucurat cu atât mai mult când Regele Şaman l-a numit viceregele lui. L-a încurajat ideea maestrului că la următotul Shaman Fight, peste o mie cinci sute de ani, descentul lui direct ar putea să devină regele. 

    Se zice că spiritul lui Oishi nu a plecat niciodată departe, în lumile astrale, ci a rămas între fiinţele vii pentru a aştepta următorul concurs de şamani. Aştepta ca urmaşul său să ducă mai departe tradiţia şamanică şi cel mai important să fie mai bun decât cel al mentorului său. Sufletul lui n-ar fi avut pace până atunci.